Sector 6 - istorie locală 1852-2022 și proiectele pentru anii următori

Suprafața teritoriului administrativ al sectorului 6 prezintă are o istorie care începe în secolul 19.

În 1852, pe planul Borroczyn limita suprafaței actuale a sectorului este inclusă în limita administrativă a municipiului București și avea o suprafață de doar 100 de hectare.

În perioada 1852-1938 suprafața intravilanului Municipiului București, respectiv suprafață limitei actuale administrative a sectorului a crescut cu 430 hectare.

În 1938-1950 suprafața s-a mărit la 615 hectare.

În 1950-2011 suprafața teritoriului administrativ a crescut cu 2760 hectare.

extrase din RMPUZ Coordonator Sector 6 - document public oficial 2012 - 
Dimache Ana-Daniela PFA - RAPORT DE MEDIU – PUZ SECTOR 6 BUCURESTI


fragmente

Sfârșitul secolului XVIII, prin Planul de la 1789 atestă prezența drumului “Podu de Pământ”,ca fiind cel mai vechi traseu de circulație de pe teritoriul sectorului 6.În prezent acesta are numele de Calea Plevnei. Totodată acest plan atestă caracterul rural al zonei studiate, termenul de „tramă stradală” ne fiind potrivit pentru caracterizarea acestei epoci.

Mijlocul secolului XIX, prin planul de la 1852 indică configurația principalelor trasee ce au constituit nucleul de dezvoltare al limitelor administrative pentru actualul sector 6. Traseele căilor de comunicație din planul de la 1852, au prezentat suportul pe care s-au operat modernizările și extinderile ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în secolul XX. Regularizările succesive nu au făcut decât să producă îndreptările traseelor, crearea de aliniamente ordonate prin lărgirea acestei trame inițiale. În procesul de modernizare, dat fiind spațiile foarte ample cuprinse între căile de comunicație din epocă, a existat tendința firească de îndesire a acestei rețele de străzi, ce s-a produs prin dezvoltarea unor fundături prin străpungeri practicate.

Chiar dacă pe planul de la 1846, regăsim doar o mică parte din sectorul 6, corelând informația cu istoricul evoluției continue a orașului vedem că limitele sectorului sunt defapt conturate chiar de câteva din axele de comunicație reprezentative în contextul dezvoltării istorice urbane al municipiului București:

  •  “Drumul de Pământ” – actuala Calea Plevnei continuată de Calea Giulești
  •  “Drumul Craiovei” – actuala Calea 13 Septembrie continuat de bulevardul Ghencea
  •  Ulițele ce leagă drumuri amintite mai sus – strada Pandurilor, continuată de strada Tudor Vladimirescu, strada Geniului, bulevardul Cotroceni, șoseaua Grozăvești.
  •  De la aceeași dată mai găsim actuală stradă Drumul Sării și strada Sebastian și o parte din actualul bulevard Timișoara.
  •  În zona Conacului Golescu, pe același plan, este reprezentată calea de acces către conac, identificată în prezent prin Aleea Țibleș.

 În planul de la 1846 vedem un parcelar caracterizat prin loturi cu suprafețe mari și medii de teren, cu forme neregulate care în cea mai mare parte sunt plantate cu vii sau livezi. Marii proprietari ai acestei zone sunt Zinka Golleaska, Mănăstirea Cotroceni, Kostake Penkovici. Ponderea parcelelor construite este concentrată în lungul Drumului de Pământ și în special în zona Malmaison (Kazarme de Kavaleri, Pharmazonu).

Planurile de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, indică o dezvoltare slabă a tramei stradale în teritoriul analizat, concentrându-se în special în zona actualei parcelări Grant. Cea mai importantă intervenției ce apare la sfârșitul secolului XIX este sistematizarea râului Dâmbovița și amenajarea Splaiului Independenței. Numele de Splaiul Independenței, pe planul de la 1899 îl regăsim pentru drumul de pe partea vest al râului în zona Cazărmii Malmaison.

Pe planul de la 1899 se observă regularizarea traseul uliței din spatele Mănăstirii Cotroceni – actuala șosea Grozăvești. Pe același plan sunt trasate liniile de cale ferată din zona Gării de Nord (la început având numele de Gara Târgoviștei).Liniile de cale ferată ajungeau la Gara Filaret și stațiile intermediare – Stația Cotroceni și “Gara Dealu Spirei”.

Trama stradală care formează parcelarea Grant apare pentru prima dată pe planul de la 1899. Trama stradală din zona menționată anterior are un caracter regulat. Străzile noi sunt trasate paralel cu aleea care asigura accesul de pe “Podul de Pământ” la Conacul Golescu (acces reprezentat și pe planul Borroczyn). La 1899, în partea de vest a conacului este marcată o lotizare pe care scrie „prop. Grant”, care nu există în prezent, pe locul acesteia fiind stabilită actuala bază sportivă a Clubului Sportiv Studențesc.

O tramă stradală nouă găsim în zona Ciurel, între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții.

Pe planul de la 1899, apare și începutul de parcelare din partea de nord a străzii Calea Crângași – Calea Giulești.

Prima jumătate a secolului XIX nu aduce mari schimbări în zona studiată, din punct de vedere a tramei stradale și a parceralului, față de situația regăsită pe planul de la 1899.

Pe planul de la 1911 față de planul de la 1899 nu apar străzi noi, apar doar modificări în ceea ce privește evoluția parcelarului. De exemplu pe actualul amplasament al Politehnicii, este reprezentată o lotizare foarte riguroasă, care abia pe planul de la 1935 vedem că erau destinate Școlii de Horticultură.

La 1911 sunt reprezentate pe planurile din acea vreme liniile de tramvai existente. În zona studiată existau linii de cale ferată pe Calea Plevnei (începând de la Cazarma Malmaison), strada Basarabilor (actuala Orhideelor). Altă linie exista pe Splaiul Independenței începând de la fosta Uzina de Tramvaie Electrice (astăzi în zona Uzinei Electrice Grozăvești) pe la Piața Operei (fosta Gara Centrală) și în continuare pe Bdul Regina Elisabeta.

Planul de la 1935, figurează trasări noi de străzi, de exemplu în zona Cimitirului Ghencea – Drumul Sării, apare lotizarea pentru ansamblu de locuințe destinate militarilor angajați ai armatei, chiar dacă aceasta conform limitei desenate pe plan se situează în afara limitei municipiului București. Tot pe planul de la 1935, apare partea de sud a parceralui Grant și dispare lotizarea trasată pe planurile anterioare din sud-vestul conaclului Golescu, fapt care poate sugera că această lotizare a fost preluată dintr-un proiect de lotizare avut ca intenție, dar niciodată transpus în realitate.

O altă noutate a acestui plan este apariția denumirii Splaiul Independenței pe tronsonul care poartă acest nume și în prezent.

Ca noutate a planului de la 1935 apare linia de tramvai cu stațiile aferente de la Splaiul Independeței pe actuala Șosea Cotroceni și în continuare pe Bulevardul Iuliu Maniu (la 1935 șoseaua Bolintin), ceea ce denotă că actuala zona Iuliu Maniu era o zonă dezvoltată, în principal datorită activităților adiacente Armatei. De asemenea la 1935 exista o linie tramvai și pe actuala Calea Crângași.

La 1943 în planurile municipale este reprezentată trama stradală din actualul cartier Militar şi
Giuleşti, tramă stradală ce s-a păstrat până în prezent.

După 1945 teritoriul sectorului 6 suferă schimbări majore prin amenjarea marilor ansambluri de locuințe colective, în special zona Drumul Taberei. La nivelul tramei stradale apar intervenţii majore: se observă întreruperea traseului străzii Calea Crângaşi de Lacul Dâmboviţa și apare trama stradală din cartierul Drumul Taberei amplastă pe fostele domenii militare.

După 1990, sistemul tramei stradale se dezvoltă cu precădere în continuarea cartierului Drumul Taberei, dar și în prelungirea Cartierului Militari sau Giulești. Noile străzi propuse vin în continuarea străzilor principale existente. 

Cele mai vechi construcții, mărturii ale evoluției sectorului sunt Conacul Golescu și Biserica Sf. Gheorghe (biserica Malmaison) realizate pe la mijlocul secolului XIX . Alte clădiri, de la sfârșitul secolului XIX , reprezentative pentru sectourl 6 sunt - Uzinele Hidraulice de la Grozăvești, Fabrica de țigarete „Belvedere” (Regia Monopolurilor Statului) și Spitalul Militar Regina Elisabeta (azi Spitalul Militar).

O construcție reprezentativă de la sfârșit de secol XIX început de secol XX este Universitatea Politehnică.

Din prima jumătate a secolului XX avem actualul sediu al Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport, fostele grajduri regale și parcelarea pentru locuințe destinate militarilor din zona Cimitirul Ghencea – Drumul Sării.

A doua jumătate a secolului XX, coroborat de politica de industrializare comunistă, sectorul 6 își schimbă foarte mult configurarea spațial-volumetrică și funcțională. Aici se dezvolta una din marile platforme industriale a municipiului București – platforma industrială Militari, iar odată cu aceasta sunt realizate marile ansambluri de locuințe colective.

După 1990 asistăm la extinderea intravilanului şi odată cu aceasta la dezvoltarea sectorului de locuinţe individuale și servcii, prin schimbarea utilizării funcționale în principal a fostelor terenuri industriale, dar și prin construirea pe terenurile libere de construcții situate în general la periferia orașului.

Update
Dezvoltarea zonei s-a făcut haotic, iar planurile de urbanism zonale și de detaliu au suferit un șir permanent de excepții, care au denaturat caracterul programării urbanistice. Dezvoltarea locuințelor s-a făcut fără corelație cu sistemul rutier, rețelele de transport sau cu utilitățile existente, ceea ce a dus la blocaje majore în trafic, supralocuire, avarii, incapacitatea furnizării unor servicii esențiale, poluare masivă cu agenți chimici și praf provenit de la construcții.

În 2021 Primăria Capitalei și Primăria Sector 6 au anunțat elaborarea de noi planuri de urbanism, care să asigure un echilibru între zonele de locuire cu mari locuințe colective, cele de case și vile, spațiul public, tramă stradală și zone de acces rutier, respectiv parcări.

Singura zonă neconstruită din sectorul 6 și care urmează să aibă o dezvoltare urbană în următorii ani este în sudul sectorului, în arealul dintre Bulevardul Timișoara și Prelungirea Ghencea, respectiv Valea Oltului și Șoseaua de Centură. 

situația existentă în zonă

vezi și 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Adrese: Reprezentante regionale ale autoritatii pentru turism

Locuri de parcare rezidențiale și publice în București - ADP-urile din fiecare sector

Topul companiilor cu sediul în sectorul 6