În 2021 submăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole a fost una dintre cele mai așteptate, iar fondurile s-au epuizat din primele zile de înscriere. Bugetul sumbăsurii este de 100.000.000 euro. Au fost depuse 1149 de proiecte, cu o valoare totală de 250% față de buget. În teorie, existau mai multe runde de înscriere, în funcție de punctajul final al proiectelor, conform autoevaluării. Însă fondurile s-au suprascris de la prima rundă de înscriere. Practic, au putut fi înscrise în program numai proiecte ale companiilor care desfășoară și activități agricole și/sau care au o componentă importantă de mediu - cu profil de activitate productivă.
Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole
SCOPUL submăsurii este sprijinirea micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități neagricole, astfel stimulând mediul de afaceri, crearea de
locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și reducerea diferențelor dintre mediul rural şi urban.
100 milioane Euro
pentru finanțarea
activităților neagricole
Beneficiarii eligibili:
• Micro-întreprinderi și întreprinderi neagricole mici, existente și nou înființate din spațiul rural;
• Fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază (agricolă) prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.
Condiții minime de accesare:
• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili și să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanțarea;
• Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de activități sprijinite prin submăsură (conform listei de coduri CAEN eligibile);
• Proiectul trebuie să se desfășoare în spațiul rural;
• Viabilitatea economică a investiției trebuie demonstrată prin documentația tehnico-economică;
• Întreprinderea nu trebuie să fie în dificultate;
• Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului;
• În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta-Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD-DD.
Perioada de implementare a proiectului este de maximum trei ani și include controlul implementării corecte, precum și plata ultimei tranșe și nu va depăși 31 decembrie 2025.
ATENȚIE!
Nu sunt eligibile cheltuielile specifice de înființare și funcționare a întreprinderilor și nici cheltuielile pentru înființare de pensiuni, agropensiuni și hoteluri.
Ce puteți realiza prin sM 6.4:
Investiții pentru producerea și comercializarea produselor neagricole, cum ar fi:
• Fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, de hărtie și carton;
• Fabricarea produselor chimice, farmaceutice;
• Activități de prelucrare a lemnului;
• Industrie metalurgică, fabricare construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente;
• Fabricare produse electrice, electronice.
Investiții pentru activități meșteșugărești, cum ar fi:
• Activități de artizanat, olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.
Investiții legate de furnizarea de servicii, cum ar fi:
• Servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;
• Servicii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice;
• Servicii de consultanță, contabilitate, juridice, audit;
• Activități de servicii în tehnologia informației și servicii informatice;
• Servicii tehnice, administrative;
• Investiții noi în infrastructură în unităţile de primire turistică (parcuri de rulote, camping, bungalow);
• Proiecte ce derulează activități de agrement;
• Modernizarea sau extinderea unităților de primire de tip turistic (parcuri de rulote, camping, bungalow și agropensiuni);
• Investiții noi/ modernizări/ extinderi ale structurilor de alimentație publică, inclusiv punctul
gastronomic local;
• Investiții pentru producția de combustibil din biomasă (fabricare de peleți și brichete) în vederea comercializării.
• Investiții pentru servicii de digitalizare în scopul eficientizării activității
• Investiții care susțin protecția mediului.
Principii de selecție a proiectelor:
• Diversificărea activității agricole a fermelor către activități neagricole;
• Prioritizarea serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar - veterinare);
• Principiul prioritizării proiectelor care includ acțiuni de digitalizare pentru eficientizarea activității;
• Prioritizarea proiectelor care includ acțiuni de protecție a mediului;
• Prioritizarea activităților de producție;
• Stimularea activităților turistice și/ sau de agrement și/ sau unități de alimentație publică în zonele cu potențial turistic ridicat;
• Derularea activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei;
• Prioritizarea solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de
programare 2014 – 2020 prin PNDR (sM 6.2, sM 6.4 și similară sM 19.2);
• Maturitatea proiectului - în sensul documentației depuse.
Finanțare nerambursabilă
Sprijinul nerambursabil nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe trei ani fiscali
(conform regulilor sprijinului de minimis).
Intensitatea sprijinului este de 70%.
Aceasta poate ajunge la 90% dacă TOATE codurile CAEN sunt aferente activităților de producție.
”Clasificarea ISCED” reprezintă Clasificarea Internațională Standard a Educației. Aceasta fost adoptată de Conferința Generală a UNESCO în 2011 și este utilizată pentru a facilita comparația între sistemele naționale de educație, care diferă din punct de vedere al structurii și al conținutului programei de învățământ. O persoană se încadrează într-o categorie de studii dacă acesta este cel mai înalt nivel al studiilor absolvite de către respectiva persoană, la data intrării în operațiune. Mai multe detalii privind corespondența între sistemul educației naționale, Cadrul Național al Calificărilor și clasificarea ISCED se regăsesc la: http://www.anc.edu.ro/uploads/images/Legislatie/ISCED_2011_UNESCO_RO_final.pdf https://isj.vs.edu.ro/download/Harta-sistemului-educațional-corelat-cu-ISCED-si-CNC.pdf 2. ”Învățământul superior” se bazează pe învățământul secundar, caracteristice fiind activitățile de învățare în domenii specializate de educație. Are ca scop învățarea la un nivel înalt de co...
În România există organizații internaționale, instituții ale statului român și ONG-uri pentru refugiați. Cele mai importante organizații sunt Agenția Română pentru Refugiați - reprezentanță a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați; Inspectoratul General pentru Imigrări - organism al statului român care gestionează cererile de azil; Consiliul Național Român pentru Refugiați - CNRR și organizația Salvați Copiii - cele două din urmă fiind organizații non-guvernamentale care oferă consiliere, reprezentanță juridică, asigurarea nevoilor de bază, facilitarea accesului la servicii medicale și sociale. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) - Agenția ONU pentru Refugiați în România Bulevardul Primăverii nr. 48A, București 011975 Telefon: (0040-21) 201 78 73 / din România se formează 021-201.78.73 Fax: (0040-21) 210 15 94 E-mail: rombu@unhcr.org video - Cine sunt și ce drepturi au refugiații în România video - UNHCR - Cine suntem Înaltul Comisariat pentru R...
Directiile din subordinea Consiliului Judetean CJ OLT sunt: Direcţii judeţene Directia Judeteana Olt pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Manastirii, Nr.6, Slatina Tel: 0249/439208; Fax: 0249/439438 E-mail: contact@olt.djc.ro video: Biserica Leleasca -propunerea judetului Olt pentru includerea in Patrimoniul European Directia Generala pentru Agricultura, Industrie si Alimentatie Olt Arcului 20, Slatina Tel: 0249/430538 Directia T.C.P. Olt (Trezorerie) Arcului 2, Slatina Tel: 0249/431247; Fax: 0249/413442
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Bucureștiului propune dezvoltarea accentuată a transportului cu bicicleta și mici vehicule electrice, după modelul altor mari orașe europene. În 2010, doar 2% dintre bucureșteni foloseau bicicleta pentru a se deplasa prin oraș. Chiar dacă ultimii 5 ani au adus o dezvoltare accentuată a acestui domeniu, inclusiv prin apariția trotinetelor electrice și a serviciilor de închiriere pentru acest tip de vehicule, Bucureștiul rămâne mult în urma altor orașe europene. Conform PIDU București 2021, analiza SWOT indică faptul că acest domeniu de transport, care poate rezolva în parte congestionarea traficului, se află încă în fază incipientă, iar dezvoltarea actuală este marcată de incoerență și inconsistență. Discontinuitatea pistelor, suprapunerea lor parțială peste traseele pietonale, marcajul deficitar, parcarea ilegală a autovehiculelor, lățimea foarte mică, lipsa de întreținere, calitatea foarte slabă a lucrărilor sunt principalale probleme ...
Comentarii
Trimiteți un comentariu